Petrolicious Inc.

Afaceri cu tancuri petroniere

Nascut pe 1 aprilie

Intram in camera. Decorul e ca in orice alt birou al unei institutii care are, intr-un mod ciudat, monopol si control asupra vietii tale. Nu vand nici macar imagine, iti vinzi tu demnitatea cand intri la ei. In planul unu sunt trei femei de care mie mi-ar fi frica noaptea pe o strada mai putin populata si in planul doi e o femeie de serviciu, sau cum naiba s-o fi spunand politicaly correct (personal de intretinere, cred ca asta e). E ghidusa si simpatica si isi petrece diminetile incercand cu disperare sa le intre in gratie celor trei gorgone. Azi le face ceai.
-pune de ala de coada soarecului
-de care?
-coada soarecului, cum ai auzit
(daca vi se pare o scena cobileanski, cam asa e)
Celelalte doua continua sa faca CEVA, acel ceva care sa justifice faptul ca ignora total doi oameni care au intrat, de altfel politicos, in birou. Inutil sa va zic ca in momentul in care s-a stabilit care e plicul cu coada soarecului si a avut o secunda libera, femeia1 ne-a dat afara din birou cu un ton care ma facea sa intind si palmele sa primesc o rigluta peste manuta. Aparent, nu aveam ce cauta acolo pana eram chemati direct si personal.
Trec alte minute pretioase din viata noastra. E chemat Stg intr-un final.
-sunteti nascut pe unu aprilie? (0104)
-ce-i asta, o gluma? (nu gusta femeia2 ghidusia lui stg) nu, sunt pe patru ianuarie.

Asta a fost varianta academica. Varianta Botezatu:

-te-ai nascut pe unu aprilie?
-nu, m-am nascut pe o aprilia. vrum vrrrrrrrrum!

Reclame

decembrie 13, 2008 Posted by | oameni din jur, Silly Andy | | Un comentariu

Fantezie arhitecturala romaneasca

In timpul unei sedinte foto cu un model absolut incredibil oamenii din jur aruncau tease-uri pentru a obtine un feedback de la domnisoara de sub reflectoare. Imagineaza-ti ca esti o printesa. Doar tu ESTI o printesa. Traiesti intr-un castel. Un castel mare! E cum vrei tu, cum ti-l imaginezi. Deja incepeam sa primesc feedback, era minunat, se luminase la fata, si ochii ei deja imensi erau acum ca in desenele japoneze (intotdeauna am considerat ca e cea mai mare frustrare a lor). In tot timpul asta ignoram subconstient faptul ca Botezatu e naratorul si ca mai devreme sau mai tarziu o sa se intample ceva ridicol in povestioara…cand s-o intamplat. Acum, imagineaza-ti ca traiesti intr-o cocioaba!
Au fost si restul supusi la acelasi tratament, dar ce exprima pozele astea doua, e greu tare de egalat. Bravo Anuto!

Acum tu.
Cum sa-mi imaginez? Ca arhitectura?
…da, daca vrei tu. DA, da! Ca arhitectura, hai ca o sa iasa frumos. Povesteste-mi cum construiesti castelul asta…sau cocioaba daca vrei sa trecem direct la ea.
Pai eu oricum cocioabe proiectez toata ziua, asta e usor.

Hai Roxana. Mai trebuie sa iti spun ceva? Ai inteles ce ai de facut. Go!

Tu nu ai un castel. Tu ai un Yacht! Stii tu, ala pe care il visezi tu. Sa te duci sa te intalnesti cu Pancu in mijlocul oceanului si sa beti ca porcii. Si…intr-o zi se duce naibii tot! Nu mai ai bani sa intretii yacht-ul, esti nevoit sa-l vinzi pe nimic. Ramai intr-o cocioaba. Tu cum te simti?

O alta printesa, care e exilata la randul ei si obligata sa traiasca intr-o cocioaba, se indragosteste de grajdarul de la curte, fost developer si proprietar de yacht care dintr-o nefericire a ajuns sa traiasca intr-o cocioaba.

decembrie 13, 2008 Posted by | karma | | Lasă un comentariu

Duelistii

Nu e vorba de Duelistii lui Conrad, dar tot ca aia, nici astia ai nostri nu mai stiu de ce se lupta…de fapt, n-au stiut niciodata.

decembrie 13, 2008 Posted by | BA-NA-NA!, Cioburi | | 2 comentarii

Daca vrei sa calaresti, nu calari calutul cu corn in frunte…

Ma simt ca un copil de gimnaziu care face un proiect in power point pentru scoala. Dar pur si simplu nu am putut sa ma abtin. Chiar daca efectele tradeaza un trip de LSD, absinth, popers sau orice alt stimulativ neuropsihic puternic, va asigur ca aceste filme sunt doar niste pamflete, nici un animal nu a fost ranit in timpul sedintelor foto, Botezatu nu este jidan si cu siguranta NU are nimic cu tiganii.

E foarte interesant momentul cand isi dau seama ca de pe balcon unde sunt ceilalti 6 oameni cu care eram in apartament se vede perfect show-ul lor dezmatat. Botezatu are o figura real jenata inainte sa se sufoce de ras. Face un semn cu mana, ii saluta. Isi da seama si Stg de ce se intampla. Are metodele lui de disimulare. „Hmmm, eu nu ma prefac ca sunt un unicorn si am corn in frunte, doar nu-s tampit. Eu ma joc de-a piratii, am un binoclu in mana. Macar e un joc mai masculin”, asemeni unui copil care, prins ca se scobeste in nas, face mucu’ biluta si il baga intr-un mod evident in buzunar, uitandu-se in jurul lui in tot timpul asta ca la intoarcerea din 3 miscari la examen cu politia.

decembrie 13, 2008 Posted by | BA-NA-NA!, Cioburi | , , | Un comentariu

Dati-mi…rujuri de toti banii!!!

Asta doar asa, ca o pauza publicitara. Nu stiu ce produs vindem, dar am putea vinde orice cu asa o reclama!

decembrie 13, 2008 Posted by | BA-NA-NA! | | Un comentariu

Supa primordiala

H are momente in care chiar anunta ca urmeaza un post scris in maniera lui Pancu. E flatant, e minunat. Stg are momente in care scrie a la Balan…el nu anunta, nu recunoaste, ca vorba aia, nu-i nici o mandrie in asta. Botezatu…Botezatu e un [idiot]. Asa ca intre unul care povesteste amuzant si telegrafic, pe alocuri sacadat si uscat, care se scoate cu cate o gluma proasta, unul cinic si calculat, si…Botezatu…eu incep blogul asta nu pentru a dovedi ceva, ci pentru a le multumi lor ca-mi ofera zilnic atata material.

……………..

Nici n-o sa ma chinui sa incep cu inceputul, care o mai fi ala, daca e real sau nu. E un tripus intreruptus totul.

……………..

La televizor e Rica Raducanu. Ma amuza faptul ca il cheama Raducanu.
-bai, toti pe care ii cheama Raducanu is tigani?
-nu, da ce, pe toti tiganii ii cheama Danila?
(strike one)

……………..

Inainte de momentul asta ne uitasem mai mult de jumate de ora la National TV care dintr-o problema de emisie era inghetat. Imi amintesc ca prin vis ca treceam de la bucatarie spre balcon si il aud pe Stg: „bai, si acum 10 minute astia tot la peretele asta se uitau. ce naiba-i cu filmul asta?”. Ma duc in balcon, oameni multi, hlizeala, uitam de noi, pierdem notiunea timpului. Ni se face frig la un moment dat si ne intoarcem totusi in sufragerie. Cei care nu venisera cu noi, erau in continuare fixati pe National. Inventasera un joc. Care reuseste sa citeasca invers liniile de subtitrare. Intru in joc. samoht soj ed tata snuja ia. Dupa mine isi incearca Bantas skill-ul. Minunat si el. Se joaca si Botex…si Stg…si Rox… Toti spun samoht soj ed tata snuja ia. Stg e in continuare socat de cat de prost e filmul asta in care astia doi se uita la un perete de atata timp. Incep sa intru in panica cand realizez ca unii dintre noi chiar nu-si dau seama ca e inghetat ecranul. Incerc sa le explic. Sunt contrazisa…fara nici un fel de argument, dar ce-ti trebuie argumente intr-o discutie inteligenta? Un „ba nu” e suficient.


……………..

Mai devreme eram intr-un second-hand cu Belceasca si cu Botex. Foarte dragut de altfel SH-ul, si cu niste colinde care te ung la suflet pe fundal. O colinda cunoscuta, aia cu galbena gutuie, dulce-amaruie. Nu se poate abtine.

-auzi raluca. galbena gutuie/dule-amaruie/cantec despre muie.

……………..

Undeva in time-line eram in masina, Belceasca lua tigari. Imi activez bluetooth-ul sa-mi trimita Botezatu niste piese compuse de el si ma intreaba senin

-si tu, bluetooth?

……………..

Schimbam postul dupa ce ne uitam destul la acelasi frame. Pe TVR2 e un film mai prost decat ala care nu mergea. Imi dau seama dupa multe minute ca se vorbeste in italiana. E un film de actiune. Se pare ca in scena asta protagonistii nostri incearca sa intre intr-o casa sa caute acolo nu stiu ce evidence pentru o crima.

-folosesc cadul sa intre in casa? toti fac asta…

-cu adevarat o provocare ar fi sa pacaleasca o poarta cu amprenta vocala. „cine-i acoooolo? sunt eu, stapanul casei. ba nu, nu esti tu stapanul casei. ba da. biiine, tu esti. iiiintra”

-l-o dooominat!

-ba nu, dar cel mai destept cedeaza.

……………..

Suntem pe balcon. Nu toti. Botex si Stg inca trebuie sa vina. Intra Botex. Se uita cu jind la tigara. Ii zambesc, asigurandu-l calduros si prieteneste ca o va primi. Se linisteste. Am aceasta calitate, stiu. Vine Stg. Direct, un pic agresiv, se uita la mine, spune „ultimul venit, primul servit” si, minune, chiar primeste tigara. Ma uit apoi in ochii mari si dezamagiti ai lui Botex care mormaie „Ultimul venit, primul servit. Penultimul venit, sarit.”

……………..

Banana. Nici nu vroiam sa mai zic ceva. Are dreptate Botex. Nu chiar totul dintr-o lovitura! Dar nu pot sa nu zic de banana, mai ales in situatia in care o las doar pozele, ca-s mai destepte decat orice as fi avut eu de spus, oricum.

……………..

In episodul urmator: castel/cocioba, unicornii s-au descoperit! pe ei insisi…, duelistii, alte bancuri cu si despre tigani si muuulte muuulte altele. Va multumim pentru atentie. O seara minunata!

decembrie 13, 2008 Posted by | Cioburi | , | Un comentariu